Elvețienii au respins prin vot, în data de 25 sept 2016, o inițiativă verde, pentru unii de bun-simt, pentru alții exagerată, prin care se solicita intervenția guvernului vizând utilizarea sustenabila a resurselor naturale ale tarii. In pofida faptului ca 36,4% dintre participanți au susținut inițiativa, iar Geneva a fost singurul canton în care majoritatea alegătorilor a spus da, se pare că cetățenii elvețieni nu sunt dispuși să plătească prețul personal pentru reducerea amprentei ecologice.

Amprenta ecologică este definită ca „suprafața de teren și de apă a ecosistemelor productive necesare pentru a obține  resursele pe care populația le consumă și pentru a asimila deșeurile pe care populația le produce, oriunde s-ar afla respectivele terenuri și apa pe Glob.”        

Notă: România se  află pe locul 46 mondial, și pe locul 13 în cadrul UE la capitolul biocapacitate – adică posibilitatea ecosistemelor din țară de a produce materiale biologice utile și de a absorbi reziduurile (în special CO2) produse de  de locuitori  – arată datele publicate în Raportul Planeta Vie, un studiu anual al organizației internaționale WWF (World Wide Fund for Nature).

REISEN, SCHWEIZ, BASEL, STADT, HAFEN, KLEINHUENINGEN, RHEINSCHIFFFAHRT, GLAS, ALTGLAS, SAMMELSTELLE, RECYCLING

Elvetia se situează intre liderii mondiali în ceea ce privește reciclarea sticlei și a altor materiale.  Insă înregistrează și o rata ridicata, alarmanta chiar, în producerea de deșeuri.

elvetia-harta-vot-initiativa-verde

In esență, inițiativa Partidului Verde a propus ca Elveția să se angajeze în  utilizarea ponderata și durabila a resurselor naturale, până în 2050. Aceasta deoarece în cazul în care întreg mapamondul ar trăi in confortul elvețian, anual  consumul resurselor Pământului alocate perioadei s-ar multiplica de 2,8 ori. Iar magnitudinea produce, pe buna dreptate, îngrijorare.

Pentru a avea succes într-un astfel de demers, radical pentru confortul și laxismul în care se desfată lumea civilizată și necesitând eforturile conjugate ale tuturor, verzii s-au referit la  necesitatea  intervenției guvernului, prin pârghii legislative. Inițiativa recomanda, în fapt, introducerea de amendamente în Constituție vizând susținerea cercetării și inovării în scopul utilizării eficiente și durabile a resurselor, precum și introducerea de noi reglementări pentru produse și chiar stimulente fiscale.

S-a vorbit despre o „strategie pentru economie circulara”, incluzând măsuri precum adoptarea de noi reglementari pentru produse, incurajarea reciclării.

Verzii au argumentat, totodată, ca un impuls noilor tehnologii curate – care au înregistrat rate rapide de dezvoltare – ar putea mări avantajul competitiv al Elveției.

Dar cabinetul, precum și o largă majoritate în ambele camere ale parlamentului s-au opus. 

În urma rezultatelor, ministrul mediului, Doris Leuthard, a declarat:  „Elveția poate urmări acum calea către o economie durabilă, fără măsuri coercitive, dar cu conștientizare și acțiuni voluntare de protecție a mediului și a climei”. În timpul campaniei, Leuthard, a avertizat că „inițiativa cere mult prea mult într-un timp prea scurt”. Ținta 2050 ar putea duce la schimbări structurale bruște și profunde, periclitând creșterea economică și recunoscuta competitivitate a Elveției. Cabinetul preferă o abordare pe un termen mediu și lung. Stimulentele pentru ca întreprinderile să utilizeze mai eficient resursele, adaugă Leuthard, rămân reducerea costurilor și  scăderea dependenței de livrările de bunuri și servicii din import.

Leuthard, de asemenea, a adus și un argument contra, de bun-simt: Elveția nu poate acționa singura pentru a construi o economie ecologică.

Un argument convingător în votul negativ a fost calculul prezentat de guvern: pentru a atinge ținta propusa de inițiatori, este necesara o reducere cu 65% a consumului de resurse naturale fata de nivelul actual. Un dus rece care a potolit animozitățile și a stins dezbaterea.

Reacția Partidului Verde     

„Elveția a pierdut  șansa de a deveni un lider mondial în domeniul reformelor ecologice în economie”, a declarat președintele Partidului Verde Regula Rytz. In ciuda avizului negativ la urnele de vot, Rytz a declarat că economia verde a fost câștigătorul deoarece „s-a început o discuție importantă despre viitor”.

Nu Nu NU 

Din 1984, doar trei dintre cele nouă eco-inițiative propuse au fost aprobate de către alegători. Elvețienii au spus de trei ori nu renunțării la energia nucleară, și de două ori au respins eforturile de a introduce o taxă pe energie. În 1994, ei au acceptat o propunere de a limita numărul de vehicule grele de marfă ce traversează Alpii – inițiativă care încă nu a fost pusă în aplicare, iar în urmă cu patru ani, au spus da pentru a limita construcția de noi case de vacanță.

Reacția mediului de afaceri    

„Elvețienii și-au exprimat opinia că economia elvețiană este, totuși, verde de ceva vreme”, a declarat Hans-Ulrich Bigler, directorul asociației care reprezintă companiile mici și mijlocii. „Suntem lideri mondiali în ceea ce privește utilizarea resurselor și a eficienței energetice. Tehnologiile noastre de mediu sunt căutate în întreaga lume.”

Anunțuri